Impresii de la TVR!

Fie că au fost experiente bune sau mai putin bune, toate m-au ajutat sa invat…

De fiece dată când trec de cealaltă parte a Prutului, totul capătă o culoare diferită. Adesea auzeam de la bunica în copilărie spunând că: ,,Sunt oameni de la care te încarci cu lumină..”. Pe atunci nu înțelegeam mare lucru din vorbele ei, acum însă deduc esența. Vara aceasta am avut parte de o experiență nemaipomenită, care m-a încărcat cu lumină. A fost o decizie spontană plecarea mea la București. Nu știam sigur unde va avea loc stagiul meu de practică de la sfârșit de an universitar, dar aveam convingerea deplină că nu în Moldova, nu și de această dată. E simplu, mi-am dorit altceva. Bucureștiul mă surprinde plăcut de fiece dată când merg la el în vizită. Nici de data asta, n-a făcut excepție. Ar fi probabil mult prea neânsemnat și lipsit de relevanță să vorbesc acum și să înșir pasaje evocând splendoarea și farmecul pe care îl deține acest oraș. Dar nu despre asta intenționez să vă vorbesc în următoarele rânduri. Tot din copilărie mi se trage și dragostea, interesul meu față de TVR. Serile de sâmbăta petrecute în lumea surprizelor, diminețile începeau cu Telematinal, iar după-amiezile și pâna astăzi le dedic Profesioniștilor. Aveam și păstrez un respect aparte pentru acest post de televiziune. Impresiile mele frumoase, nu s-au trecut, ba dimpotrivă, au căpătat o formă și mai clară, și mai profundă. Și Doamne, ce lume frumoasă!. Am ajuns la București dimineața devreme, când abia se lumina de ziuă. Pe toata durata practicii am fost primită cu multă căldură de o bună prietenă, bucureșteancă, care își are căsuța sa în partea de nord a Bucureștiului, în apropiere de sediul Central TVR. Au fost aproape zece zile de practică, pe care cei de la televiziune au încercat să le dea substanță de veșnicie. Și cel mai mult a străduit asupra, Dan Obadă, coordonatorul practicii noastre. Fiece dimineață, fiece zi, avea ceva diferit, aveam un program diferit. Ziua la TVR începea de la ora 7.00. Și începea cum e și firesc cu îndrăgitul Telematinal cu Malvina. Pentru prima oară, am avut ocazia și chiar norocul să văd cum funcționează totul din interior. Trebuia să fim în același timp și critici, și telespectatori, dar și Jurnaliști. Și da, le-am încercat pe toate. Ore de dicție încât când mă întorceam acasă, toată seara sau eram mută sau vorbeam într-o limbă păsărească neânțeleasă de nimeni. Am cunoscut lucrul jurnaliștilor de pe teren. Ce-i drept, probabil că eram încă prea verzi să facem noi știrile și din acest motiv, ne-am oprit la etapa cu urmăritul și evident, cu analizatul. Nu mi-am imaginat vreodată că TVR-ul de la televizorul meu, în realitate poate avea asemenea proporții! Un uriaș cu vre-o șapte departamente.( TVR Național, TVR Internațional, TVR Cultural ș.m). M-am integrat de la bun început perfect și armonios în echipă. Am fost singura din Republica Moldova, iar restul colegilor mei, din diferite regiuni ale României, dar majoritatea din ei erau timișoreni. Probabil că firea mea sociabilă și deschisă în fața oamenilor frumoși, a făcut așa încât să nu mă simt o străină printre ei, dar să mă simt o parte componentă și indispensabilă a unui întreg mecanism care chiar a funcționat. Ziua la TVR continua cu o mulțime de exerciții practice( citirea de pe prompter, realizarea propriilor buletine de știri, lucrul cu camera de filmat,analiza materialelor jurnalistice de televiziune etc..). Critica era una obiectivă și cel mai important, constructivă. La final, am trecut și de cealaltă parte a baricadei, cea a intervievatului, cât de bizar n-ar părea și am oferit interviu unui corespondent de la TVR Cultural, în care i-am vorbit despre mine și mai mult despre scopurile și activitățile mele din cadrul televiziunii. Seara, m-am urmărit la știrile culturale.Emoții și încă odata fericită că am ales anume acest traseu în viață. Da, pot spune că am gustat și eu din pâinea jurnalismului de peste Prut. Și da, mi s-a părut mai dulce, mai mare și mai coaptă.

Interviu cu mester popular(Sendrea Margareta, s. Scoreni).

INTERVIU CU D-NA MARGARETA ȘENDREA (MEȘTER POPULAR)

Creat de Scoreni. Postat în Meșteri populari

Scoreni- un sat încărcat de obicee, tradiții, dar mai ales de oameni harnici, care se dedică cu patimă și dăruire pasiunilor, îndeletnicirilor și muncii lor, devenite destine.

Pentru a ne minuna de munca și creația populară a băștinașilor, am mers acasă la d-na Margareta Șendrea, cunoscută și apreciată de către localnici pentru deosebita măiestrie în arta broderiei și țesutului manual. Pentru a o cunoaște mai bine, vă propunem un interviu cu d-na Margareta- femeia care de-a lungul anilor și-a transfigurat pasiunea într-un mod de a dăinui, într-un destin uman.

1. Pentru început, v-aș ruga să ne realizați o scurtă caracterizare a satului Scoreni, din propria perspectivă, cum vi se par locuitorii acestui sat, cum i-ați defini dvs.?

Deși nu mă pot considera o săteancă din talpă, pentru că nu m-am născut în acest sat, în toți acești ani( peste 40), cât am locuit aici, am avut ocazia și fericirea să cunosc și să descopăr scorenenii ca pe niște oameni foarte primitori, calzi și iubitori de tradiție.

2. De unde această dragoste pentru broderie și țesut?

Din fragedă copilărie am îndrăgit această artă. S-a transmis din generație în generație, din mamă în fiică. Pe cînd aveam 6-7 ani, mi-o amintesc pe mama brodând. Eram curioasă să încerc și eu și atunci țin minte cum mama mi-a întins ac, ață și pînză și mi-a dat și mie de lucru.( rîde). Am încercat, mi-a reușit, mi-a plăcut și așa am început să îndrăgesc și să continui acest meșteșug.

3. Sunteți cunoscută în sat și nu numai și grație muzeului de artă populară de la dvs. de acasă. Cum s-a născut această ideie de fapt, a transformării casei într-un muzeu?

Această ideie a apărut cu cîțiva ani în urmă. De fapt, nu a fost ceva planificat, ci mai mult întâmplător. Sunt foarte multe lucrări, broderii, porturi naționale, care îmi aparțin mie, mamei mele, bunicii și chiar străbunicii, lucrări foarte dragi sufletului meu. Evident că toate acestea ocupă mult spațiu. Pînă acum le țineam pe toate expuse într-o singură cameră. Acum însă, deoarece nu îmi mai ajungea spațiu pentru ele, am hotărât să mă extind, și iată că anul acesta, am mai jertfit o cameră muzeului nostru( rîde). Sunt bucuroasă, pentru că astfel, lumea care mă vizitează, poate să admire și să acorde mai multă atenție fiecărei lucrări în parte.

4. Ziceați mai sus că este un meșteșug care s-a transmis din generație în generație, din mamă în fiică. Știu că aveți o fiică. Ea, la rîndul ei a îndrăgit acest meșteșug, sau are alte ocupații, preferințe?

Da, fiica mea Viorica, a îndrăgit și ea de mică acest meșteșug. O bună partedin lucrările muzeului nostru, îi aparțin. Prin urmare, mă bucur că nu sunt singură pe acest drum artistic și că sunt susținută de către fiică. Astfel, meșteșugul nostru continuă să existe și să dăinuie în timp.

5. Participați cu lucrările dvs. la expoziții, concursuri?

Da, desigur. De foarte multă vreme particip cu lucrările mele la Festivalul Național ,,Eminesciana”, în cadrul concursului de expoziție populară, de unde mă întorc de fiece dată cu locuri de frunte. Înafară de aceasta, în ultimii ani, mai multe posturi de televiziune și radio din țară au difuzat materiale, reportaje despre expoziția muzeului meu, foarte multă lume nu numai din sat și nu numai din țară vin să-mi vadă lucrările. Desigur că acest lucru mă bucură enorm și mă motivează să continui să creez mai departe și să bucur ochii și sufletele oamenilor.

6. Cu ce alte pasiuni, ocupații vă mai îndeletniciți în timpul liber?

Dedic foarte mult timp primei mele pasiuni (râde), și de aceea nu prea îmi rămâne timp liber și pentru altceva. Cu toate acestea, îmi place să citesc, să petrec timp cu nepoțelul meu, Adrian, să ascult radioul și să fiu la curent cu tot ce se întâmplă în țară și în societatea din care fac parte.

Viva USM!

,, Decorată cu ordinul Republicii la cea de-a 65-a aniversare” (Ştire)

La 1 Octombrie, Universitatea de Stat din Moldova a sărbătorit 65 de ani de la fondare.

Cu ocazia aniversării, preşedintele interimar, Marian Lupu, a conferit Universităţii ,,Ordinul Republicii” ,,pentru merite deosebite în dezvoltarea învăţămîntului universitar şi în promovarea reformelor în domeniu, pentru contribuţie substanţială în pregătirea specialiştilor de înaltă calificare şi pentru activitate metodico-ştiinţifică prodigioasă.”

,, Am hotărît să conferim această distincţie Universităţii de Stat din Moldova,fiind convinşi şi siguri de calitatea superioară a studiilor şi de pregătirea temeinică a viitorilor specialişti în domeniu. USM este instituţia care forjează inteligenţă, excelenţă, fiindcă în cadrul ei se formează nu doar specialişti, ci adevăraţi reprezentanţi ai intelectualităţii, ai elitei fără de care ţara noastră nu ar avea şansă de propăşire, progres şi izbândă”, a menţionat preşedintele interimar, Marian Lupu.

Deasemenea, în cadrul festivităţii, înalţi demnitari de Stat, oaspeţi de la Universităţile din străinătate, foşti absolvenţi, au ţinut să felicite întreg colectivul profesoral şi studenţii cu această dată marcantă. În acest context, 65 de profesori şi cadre auxiliare de la USM au fost decoraţi cu cea mai înaltă distincţie a Ministerului Educaţiei – Diploma de Onoare.

„USM este o instituţie serioasă, cu tradiţii, cu multă principialitate, care dispune de o mare deschidere pentru tot ce este nou, este o instituţie cu multă responsabilitate şi cu oameni de calitate. Doresc USM-iştilor sănătate, rezistenţă faţă de stres şi mult spirit inovator”, a declarat ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi.

Actualii studenţi, masteranzi ai Universităţii, prezenţi la aniversare, spun că nu regretă că au ales să-şi facă studiile anume la Universitatea de Stat din Moldova, aceasta fiind singura instituţie acreditată din ţară şi prima care a fost decorată cu ordinul Republicii.

,, Sunt satisfăcută de calitatea studiilor de la USM, cel puţin în domeniul pe care mi l-am ales. M-am bucurat să aud că diploma obţinută, va fi recunoscută nu doar în ţară, dar şi peste hotarele ei. Cu prilejul aniversării vreau să doresc universităţii de Stat din Moldova realizări,studenţi buni şi progres continuu”, a menţionat Doina Marinescu, studentă în anul 3 la psihologie.

Universitatea de Stat din Moldova a fost fondată în anul 1946. De atunci, USM a pregătit peste 110 mii de specialişti pentru diferite domenii. În prezent, aici îşi fac studiile peste 20 de mii de studenţi.